Pentru prima oara dupa
mult timp am fost facut sah mat. Si nu, nu la jocul unde se intampla de
obicei asta. Ci intr-o discutie libera.
Era vorba de joburi, de
formare, scoala de zi cu zi si scoala vietii. Era vorba despre utopica situatie
in care din viata inveti mult mai multe decat in scoala. Despre cum un angajat
timpuriu a lasat facultatea pe planul 2 (daca nu mai jos, chiar). Si a ajuns
destul de binisor. Locurile pe unde a lucrat, oamenii pe care i-a intalnit si
care l-au ajutat sau i-au pus bete in roate l-au format mult mai bine decat ar
fi reusit facultatea sa o faca. Si a invatat cat a putut din toate
directiile. Si i-a prins bine. Dar, ca intotdeauna, in bine exista si un rau:
cand te orientezi spre un job si dai din coate si inveti si te descurci in
orice situatie scoasa in cale, ignori un lucru: esti bun la multe, dar la ce
esti intr-adevar bun?
Esti uns cu toate alifiile,
dar care alifie te face cu adevarat invincibil?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu